Author: Eleon

https://asociatiaeleon.ro/wp-admin

Asociația Eleon organizează, la Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia, o expoziție temporară dedicată pictorilor Horea Paștina și Ovidiu Mircea Paștina, doi frați născuți la Alba Iulia, ale căror destine artistice au urmat trasee distincte, dar a căror operă păstrează o profundă atenție acordată luminii, naturii, memoriei și valorilor spirituale.

Vernisajul va avea loc în data de 15 septembrie 2026, ora 18.00.

Expoziția propune o întâlnire între două universuri plastice diferite și, în același timp, între două destine legate printr-o origine comună. Reunirea lucrărilor la Alba Iulia dobândește astfel o semnificație aparte: operele celor doi artiști se întorc simbolic în orașul în care a început povestea lor.

Horea Paștina – pictura ca lumină și contemplare

Născut la Alba Iulia în 1946, Horea Paștina a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. Este una dintre personalitățile importante ale picturii românești contemporane și cofondator al grupului Prolog, alături de Paul Gherasim, Constantin Flondor, Christian Paraschiv și Mihai Sârbulescu.

Pictura sa se remarcă printr-un limbaj plastic concentrat, epurat și profund contemplativ. Lumina, natura, casa, masa, biserica, crucea și obiectele cotidiene devin motive prin care artistul explorează relația dintre vizibil și nevăzut.

Selecția prezentată în expoziție urmărește mai multe etape ale creației sale, de la „Mama” (1979) și „Casa părintească” (1987) până la lucrările recente „Piatra din capul unghiului” (2024), „Răsăritul cel de Sus” (2025) și „Lumina vine de la Răsăritul cel de Sus” (2025).

Un loc important îl ocupă și lucrările cu tematică explicit spirituală —„Maica Domnului”, „Biserica”, „Potirul”, „Corabia, Potirul și Biserica”, „Cruce, iubire de frumos” — precum și portretul Părintelui Dumitru Stăniloae.

Prin aceste lucrări, pictura lui Horea Paștina devine un spațiu al meditației asupra luminii, credinței, memoriei și frumuseții.

Ovidiu Mircea Paștina – pictura în diversitatea formelor sale

Fratele mai mare, Ovidiu Mircea Paștina (1934–2020), a absolvit în 1959 Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca și și-a legat cea mai mare parte a activității artistice și pedagogice de Ploiești.

Pictor, acuarelist, desenator și creator de artă monumentală, tapiserie și mozaic, Ovidiu Mircea Paștina a avut o operă caracterizată prin diversitatea tehnicilor și a motivelor.

În expoziție, pictura în ulei este reprezentată prin lucrări precum „Pereche în cuibar”, „Cadența luminii”, „Mătasea primăverii”, „Casa cu grădina părintească”, „Usturoi” și „Casa din comuna Horea”.

Acuarelele „Alee cu flori”, „Liniștea mării” și „Ouă în vas de aramă” pun în valoare delicatețea și transparența acestei tehnici, în timp ce desenele „Mama”, „Tata”, „Gânduri de mamă” și „Turturea” dezvăluie expresivitatea liniei.

Universul lui Ovidiu Paștina este unul al observației atente și al sensibilității pentru lumea concretă: casa, grădina, obiectul, natura, figura umană și lumina devin motive ale unei picturi apropiate de realitate, dar transfigurate prin sensibilitatea artistului.

Doi frați, două priviri

Întâlnirea celor doi artiști permite o lectură comparativă fără a le diminua individualitatea.

Horea Paștina caută esența dincolo de aparență. Lumea vizibilă este simplificată și transformată în semn, iar lumina dobândește o dimensiune spirituală.

Ovidiu Mircea Paștina explorează lumea în diversitatea ei. Pictura, acuarela și desenul îi oferă posibilitatea de a surprinde natura, obiectul și figura umană în diferite stări de lumină și atmosferă.

Îi desparte stilul, îi apropie lumina.
Îi desparte parcursul artistic, îi apropie originea.

Iar această origine este Alba Iulia.

Expoziția propune, astfel, nu doar recuperarea și prezentarea operei a doi artiști importanți, ci și o întoarcere simbolică acasă a două destine artistice care au pornit din același loc și au găsit, fiecare în felul său, propriul drum în arta românească.

Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia, în perioada 15 august – 15 octombrie 2026

Organizator: Asociația Eleon
Partener: Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei / Centrul Cultural Palatul Principilor Alba Iulia
Vernisaj: 15.09.2026, ora 18,00.
Locul: Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei, Alba Iulia

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită să vizitați, în perioada 14 ianuarie 2026 – 1 februarie 2026, expoziția „Paul Gherasim. Lumină și aer”, organizată de Asociația Eleon, în parteneriat cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Artă, Asociația Studiul, Galeria Romană și Fundația Plan B. Curatori: dr. Elena-Dana Prioteasa și Horațiu Iovănaș. Comisar de expoziție din partea MACN: dr. Dan Breaz.

Vernisajul va avea loc miercuri, 14 ianuarie, de la ora 18:00, în prezența invitaților prof. dr. Lucian Nastasă-Kovács, manager MACN, și Mihai Sârbulescu, pictor.

Paul Gherasim (1925-2016) a studiat pictura la Școala Superioară de Arte din București, având profesori pe Jean Al. Steriadi și Nicolae Dărăscu. În epoca în care arta conceptuală lua avânt, Paul Gherasim a continuat să pună pe primul plan meșteșugul picturii, prin care s-a definit, ca artist. S-a remarcat însă și prin numeroasele expoziții de artă comparată pe care le-a organizat în diverse muzee din țară, precum și prin expozițiile organizate confraților săi. Mai presus de toate, este cunoscut ca inițiatorul, în 1985, și mentorul grupului Prolog, care a avut și are o voce distinctă în arta contemporană românească.

Expoziția urmărește să pună în evidență trăsături specifice ale picturii lui Paul Gherasim, în mod organic legată de viața sa. Preocuparea pentru spiritualitatea creștină, în care s-a format, în satul copilăriei, a continuat de-a lungul vieții și s-a reflectat în pictura sa, la care s-a raportat ca la un dar și o responsabilitate. Transcendentul este contiguu pânzelor sale, în care unduiesc lumina și aerul. Titlul expoziției se inspiră din chiar cuvintele pictorului, într-un dialog cu criticul Dan Hăulică: „Suprafața unei pânze are două înțelesuri: e transparență, este lumină și aer…”. Lumină creată, energie necreată și Duh.

Având credința că lumea a fost creată bună și frumoasă și că izvorul frumuseții desăvârșite este Creatorul ei, temele lui Paul Gherasim sunt în primul rând inspirate din natură. De asemenea, figura țăranului, emblematică pentru creația sa, revine periodic, cu o tendință spre iconicitate. Din sfera icoanelor, Paul Gherasim s-a apropiat, nu după strictețea canoanelor, de tema celor 40 de Mucenici și de Mandylion (Sfânta Față sau Mahramă). Aspirația către transcendent l-a condus firesc și spre abstractizare, în lucrări precum Bolțile de lumină și Țarinile. Meditația pictorului asupra lui Dumnezeu-Cuvântul este evocată de lucrările cu tema Logosului. Expoziția include toate aceste subiecte, precum și texte poetice ale lui Paul Gherasim, păstrate în manuscris, care se constituie în repere suplimentare ce configurează lumea interioară a artistului.

Expunerea de la Muzeul de Artă din Cluj aduce privitorul în apropierea „urmelor”, mărturiei unui pictor despre căutarea – neîncetată – și găsirea – doar printr-un necesar salt de paradigmă – a luminii transfiguratoare. Alături de lucrări emblematice pentru opera lui Paul Gherasim, sunt incluse numeroase lucrări foarte rar expuse până acum, din colecții publice și private.

Expoziția „Paul Gherasim. Lumină și aer” este deschisă publicului până duminică, 1 februarie 2026. Programul de vizitare este de miercuri până duminică inclusiv, între orele 10-17. Ultima intrare, la ora 16.30.